Bipolar-ism

"Am vazut un film acu cateva zile. Se numeste Mr. Deeds Goes to Town si este vorba de Longfellow Deeds, un cantaret la tuba care vine la oras si mosteneste o avere importanta. Filmul, regizat de Frank Capra ii are in rol principal pe Garry Cooper."

Asa vroiam sa incep un post pe blog pe care il gandisem acum vreo saptamana. Si urma sa spun ca in filmul ala, Mr Deeds, mostenitorul unei sume imense de bani, primeste si o companie si se hotaraste sa cumpere cu banii terenuri si animale pentru muncitori.

Conducerea acestei companii il da in judecata pe Mr. Deeds pentru a fi declarat nebun si sa i se interzica folosirea banilor. Nu am povestit foarte corect probabil dar aici vroiam sa ajung. Acuzarea si-a bazat cazul pe diagnosticul de mania-depresiva manifestata prin bipolarism.

Eh, si Deeds a fost acuzat ca are momente de extrema fericire urmate de momente de extrema tristete...fiecare manifestandu-se prin alta actiune. E fain filmul si va recomand sa il vedeti, iar motivul acestui post este acesta:

Nu cumva toti suntem in o anume masura bipolari...uneori suntem cei mai fericiti, alta data cei mai nefericiti si fara de speranta?

Intrebarea mea e urmatoarea: nu cumva toti suferim de aceasta problema? Eu zic ca da...toti trecem prin stari de fericire urmate de stari de tristete urmate de fericire etc.

Na ca am scris si postul asta...acum mai am o nelamurire, mai stau mult in partea de jos a graficului? parca am nevoie si eu de o gura de aer de deasupra liniei normalitatii.